De curând, am citit pe Facebook un text ce mi-a părut interesant. Și mi-am zis… hai să nu-l păstrez doar pentru mine!, așa că l-am preluat, cu copy/paste, pentru a-l împărtăși, la rându-mi.
Iată-l:
„Cele patru tipuri de oameni! 🙂⬇️
1 – de la întuneric la întuneric
2 ‐ de la lumină la întuneric
3 ‐ de la întuneric la lumină
4 ‐ de la lumină la lumină
Primii, trăiesc într-o ignoranță totală, plină de mizerie, bârfă, invidie, răutate, calomnie, egoism, luptă, minciună, ură…, într-un întuneric total și toate acțiunile lor duc la dezvoltarea și creșterea iadului interior de care sunt manipulați.
Cei din a doua categorie sunt aceia care își dedică viața pentru a avea; au o casă, o mașină, au o stabilitate economică, dar sunt plini de mândrie pentru ceea ce au, critică, invidiază, se compară cu alții și concurează, iar acest lucru, mai devreme sau mai târziu, va duce la întuneric.
Cei din a treia categorie, sunt aceia care, din motive karmice, își plătesc datoriile trecute sau prezente, și-au observat și acceptat mizeria, lucrează cu ei înșiși, se deschid cu grație și rezolvă servind, susținând, în fiecare zi, pe alții la dezvoltarea valorilor umane.
Ultimii, cei din a patra categorie, sunt aceia care trăiesc în armonie cu viața, cu natura, cu ei înșiși, faptele lor marchează o viață ca exemplu, fac lucrurile cu dragoste și respect, își cultivă relația cu sine însuși și cu ceilalți, servesc pe oricine pot, cu blândețe, grijă și cu dăruire.
Privește-te bine în interior, în propriul tău Univers, și întreabă-te cu mare sinceritate pe tine însuți: ce fel de persoană sunt și ce fel de persoană vreau să fiu!” (Marco Fajardo)
***
Eu m-am regăsit în 3, am însă cunoscuți și din 2, sau 4. Despre 1, eu cred că acel om ar putea să fie… altfel construit, încât să reziste psihologic o viață întreagă așa, în întuneric, torturându-i consecvent pe cei din jur, prin simpla-i prezență. Din păcate, există oameni răi, indiferenți, știm asta cu toții. Printre noi, da, chiar și… criminali, iar unii – în serie. Pesemne, aceștia aparțin categoriei nr. 1.
Cât despre 3, cel puțin în ce mă privește, aș spune că ar fi categoria oamenilor care au fost loviți de soartă, în mod repetat, dar -la un moment dat- și, în special, datorită oamenilor buni din jur, au acceptat Lumina în suflet. Sau din suflet, fiindcă Ea exista acolo, altfel nu s-ar fi manifestat vreodată, nu-i așa? Lupta dintre Lumină și Întuneric (despre care Einstein spunea că nu ar exista, că acesta ar fi doar absența luminii…) este acerbă, uneori, mai ales atunci când ai de iertat ceva de neiertat. Ai nevoie cel puțin de timp, pentru a accepta incredibilul, dar și de un car de înțelegere, ulterior. Un memento că există ispite cărora până și îngerii cu chip de om nu le pot rezista întotdeauna. Tot oameni și aceștia, să nu uităm!
Închei cu un citat pe care l-am descoperit azi (tot pe Facebook) și care mi-a inspirat acest articol… amintindu-mi și de ce salvasem anterior în ciorne.
![](https://gndbun.wordpress.com/wp-content/uploads/2024/06/fb_img_17196483543358702479136289407161.jpg?w=563)
Lasă un comentariu